10 întrebări despre energia din casă, cu răspunsuri verificabile

Răspundem scurt, cu sursa la vedere. Unde răspunsul depinde de casa ta, îți spunem ce să calculezi. Pentru cifre calculate pe case-tip, vezi și întrebările cu răspunsuri calculate.

1. Ce este certificatul energetic și când am nevoie de el?

Certificatul de performanță energetică (CPE) arată clasa energetică a locuinței și cât consumă, calculat după metodologia oficială. Ai nevoie de el când vinzi sau închiriezi: trebuie pus la dispoziția cumpărătorului înainte de semnare, iar obligația este a vânzătorului, chiar dacă plătește altcineva.

Îl emite numai un auditor energetic atestat și este valabil, de regulă, 10 ani, cât timp casa nu trece prin lucrări care îi schimbă performanța. Din 2024, legea leagă clasa energetică de consumul de energie primară și de emisiile de CO₂.

Calculul LaCurent folosește aceeași metodologie, dar nu este un certificat. Te ajută să știi la ce să te aștepți și ce să ceri auditorului.

Surse: Playtech, Ovidius University Annals – modificarea Legii 372/2005 prin Legea 238/2024

2. Ce înseamnă o casă nZEB?

nZEB vine din engleză, „nearly Zero Energy Building”: clădire cu consum de energie aproape zero. Din 2021, toate clădirile noi din România trebuie să respecte acest standard.

Concret, casa trebuie să consume foarte puțin, iar ce consumă trebuie acoperit în proporție de cel puțin 30% din surse regenerabile. Din 2024, legea împarte acest prag în cel puțin 10% produs la fața locului, de exemplu cu panouri, și 20% dovedit prin garanții de origine ale energiei verzi. Formula este contestată de auditori și de inginerii de instalații, așa că se poate schimba.

Ca ordin de mărime, o clădire nZEB are nevoie de cel puțin 60% mai puțină energie decât una obișnuită, fără să piardă din confort.

Surse: Financial Intelligence – România Eficientă despre nZEB, Comunicat OAER și AIIR, iulie 2024

3. Ce schimbă noua directivă europeană pentru casa mea?

Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) trebuia transpusă de toate statele până la 29 mai 2026. Niciun stat nu a reușit la termen, iar în iulie 2026 Comisia Europeană a deschis proceduri împotriva tuturor celor 27. Principalele reguli:

• Clădirile noi trebuie să fie cu emisii zero din 2030; cele publice, din 2028.
• Centralele pe combustibili fosili trebuie eliminate treptat până în 2040.
• Locuințele existente: fiecare stat trebuie să reducă consumul mediu de energie primară cu 16% până în 2030 și cu 20–22% până în 2035, iar cel puțin 55% din reducere trebuie să vină din renovarea celor mai ineficiente clădiri.
• Pașaportul de renovare: un plan pe etape pentru fiecare clădire, care arată ce lucrări să faci și în ce ordine.

Pentru o casă existentă nu există o obligație individuală de renovare până la o anumită dată. Dar casele cele mai slabe vor fi primele vizate de programele de sprijin, iar diferența de valoare dintre o casă eficientă și una ineficientă va crește.

Surse: ESG Today, iulie 2026, BUILD UP – pașapoarte de renovare pentru România

4. Ventilația cu recuperare de căldură merită?

O casă veche se aerisește „singură”, prin rosturi și ferestre neetanșe, și pierde astfel multă căldură. După izolare și ferestre noi, aerisirea prin geam devine una dintre cele mai mari pierderi rămase.

Ventilația cu recuperare de căldură aduce aer proaspăt filtrat și preia căldura din aerul evacuat, fără ca cele două fluxuri să se amestece. Merită mai ales în casele bine izolate și etanșe; într-o casă neizolată, banii aduc mai mult în pereți și acoperiș.

5. Polistiren sau vată minerală?

La aceeași grosime, izolează asemănător; diferențele vin din alte proprietăți.

• Polistirenul expandat (EPS) este de regulă alegerea economică pentru fațadele caselor. Polistirenul extrudat (XPS) se folosește la soclu și sub pardoseală, unde există umezeală.
• Vata minerală bazaltică este incombustibilă și lasă vaporii să treacă. La blocurile înalte, școli și spitale, normele de securitate la incendiu cer materiale incombustibile, iar la clădirile cu mai multe niveluri cer bariere antifoc la fiecare etaj.

Pentru o casă, alegerea ține de buget, de perete și de detalii; pentru un bloc, decide proiectantul.

Surse: Rockwool – modificările normativului P118 (sursă de producător).

6. Izolez pe interior sau pe exterior?

Aproape întotdeauna pe exterior. Izolația exterioară acoperă continuu peretele, inclusiv capetele de planșeu și stâlpii, prin care căldura scapă cel mai ușor. Peretele rămâne cald și acumulează căldură.

Izolația interioară lasă aceste punți termice neacoperite, mută zona rece în interiorul peretelui și poate produce condens și mucegai acolo unde nu se vede. Se folosește doar când fațada nu poate fi atinsă, de exemplu la o clădire protejată, și numai cu un proiect care tratează vaporii.

7. De ce apare mucegai după ce schimb geamurile?

Ferestrele vechi lăsau aerul să circule prin rosturi. Cele noi sunt etanșe, așa că aerul se schimbă mai rar, iar umezeala din gătit, duș, respirație și rufe rămâne înăuntru. Ea condensează pe cele mai reci suprafețe: colțuri, glafuri, pereți neizolați.

Soluția are două părți: aerisire controlată (scurt și des, grile de ventilație sau ventilație mecanică) și izolarea pereților, ca să nu mai existe suprafețe reci. De aceea ferestrele se schimbă ideal odată cu izolația, nu înaintea ei.

Sursă: Merită să schimbi geamurile vechi? – calcul LaCurent

8. În ce ordine fac lucrările?

1. Anvelopa: acoperiș sau pod, pereți împreună cu ferestrele, apoi pardoseala, unde e posibil.
2. Ventilația, pentru că o casă etanșă are nevoie de aer proaspăt controlat.
3. Sistemul de încălzire, dimensionat pentru casa izolată. O pompă de căldură aleasă după izolare este mai mică, mai ieftină și lucrează mai eficient.
4. Panourile fotovoltaice, dimensionate pentru consumul nou, nu pentru cel vechi.

Ordinea inversă duce de obicei la echipamente supradimensionate, plătite pentru pierderi care urmau oricum să dispară.

9. Pot izola doar apartamentul meu de la bloc?

Fațada este parte comună a blocului. De aceea, pentru izolarea exterioară a unui singur apartament ai nevoie de acordul asociației de proprietari și, de regulă, de autorizație de construire, cu un proiect care păstrează aspectul fațadei. Fără autorizație riști amendă și obligația de a reface lucrarea.

Izolarea doar a unui apartament ajută, dar lasă punți termice la margini și arată ca un petic pe fațadă. Varianta cea mai bună rămâne izolarea întregului bloc, prin asociație. Între timp, poți calcula ce pierde apartamentul tău: contează doar pereții spre exterior, ferestrele și, la parter sau ultimul etaj, planșeul.

Sursă: Playtech – autorizația pentru izolarea unui apartament

10. Ce finanțare există în 2026 pentru renovarea casei?

Pe scurt: puțină de la stat. În proiectul de buget AFM pentru 2026, programul Casa Verde Fotovoltaice nu mai apărea, iar pentru gospodării erau prevăzute fonduri doar pentru baterii de stocare la prosumatori. Bugetul era în consultare publică, deci verifică forma finală pe afm.ro.

Principalele variante rămân:

• Creditele verzi ale băncilor, cu dobândă de regulă mai mică pentru locuințe în clasa A sau, la unele bănci, B.
• Programele locale ale primăriilor, mai ales pentru reabilitarea blocurilor.
• Banii proprii, puși în ordinea corectă, începând cu lucrările care se recuperează cel mai repede.

Oricare ar fi sursa, întrebarea e aceeași: ce lucrare aduce cea mai mare economie pentru fiecare leu. Calculează pentru casa ta.

Surse: Mobilissimo, mai 2026, Newsweek România, mai 2026

---

Răspunsurile sunt informative și nu înlocuiesc consultanța juridică, proiectarea de specialitate sau certificatul energetic emis de un auditor atestat. Ai găsit o informație depășită? Scrie-ne la karol@lacurent.com.