România pierde gigawați prin pereți, nu prin becuri

Sfaturile de economisire încep aproape mereu la fel: stinge lumina, scoate încărcătorul din priză, nu lăsa televizorul în stand-by. Sunt sfaturi bune. Doar că, într-o țară în care majoritatea covârșitoare a locuințelor a fost construită înainte de 1990, ele ating partea mică a consumului.

Cifrele mari

În 2024, gospodăriile din România au consumat aproximativ 86 TWh de energie, potrivit Eurostat. Peste 60% din ea, aproape 52 TWh, a mers pe încălzirea locuințelor. Cifra variază de la un an la altul, după cât de rece e iarna: în 2022 a fost de aproximativ 56 TWh.

Ca să înțelegem ordinul de mărime, împărțim energia la orele unui an. Încălzirea caselor din România echivalează cu o putere medie de aproape 6 GW, zi și noapte, tot anul.

Dacă am presupune că toată această energie se consumă uniform în șase luni de iarnă, media ar fi de aproximativ 12 GW. E doar un echivalent mediu pentru un sezon ipotetic, nu o măsurătoare: necesarul termic variază mult cu temperatura de afară, iar în zilele cele mai reci puterea necesară depășește cu mult această medie.

Iluminatul și toate aparatele electrice din toate casele, de la frigider la televizor și încărcătoare, adunate: aproximativ 13 TWh pe an, adică 1,5 GW în medie.

Consum în gospodării, 2024	Energie pe an	Putere medie echivalentă
Încălzirea locuinței	~51,9 TWh	~5,9 GW
Iluminat și toate aparatele	~13,2 TWh	~1,5 GW
Total gospodării	~86,0 TWh	~9,8 GW

Calculat din datele Eurostat (nrg_d_hhq, România, 2024): 186.789 TJ încălzire, 47.511 TJ iluminat și aparate, 309.703 TJ total. 1 TWh = 3.600 TJ; puterea medie echivalentă = energia anuală împărțită la 8.760 de ore.

Pentru scară: cele două reactoare de la Cernavodă au împreună o putere electrică instalată de aproximativ 1,4 GW. Cele două mărimi nu sunt de același fel. Una e puterea electrică instalată a unei centrale, cealaltă e puterea medie echivalentă a energiei finale folosite pentru încălzire, din gaz, lemn, termoficare și electricitate. Comparația nu spune că încălzirea „ar consuma patru Cernavodă”, ci doar arată ordinul de mărime: de patru ori mai mult.

Nu toți acești gigawați sunt pierderi evitabile

Cei aproape 6 GW nu sunt risipă. Sunt energia folosită ca să avem cald în casă. Chiar și cea mai bună casă are nevoie de căldură iarna; întrebarea corectă este cât din ea ar putea fi economisită printr-o renovare făcută bine.

Căldura pleacă prin pereți, acoperiș, ferestre, pardoseală și prin aerul care se schimbă. Iar fondul de locuințe din România e vechi: estimările pentru clădirile construite înainte de 1990 variază între aproximativ 80% și peste 90%, în funcție de sursă și de ce se numără. Au fost făcute cu standardele termice ale vremii.

Cât se poate economisi, realist

Un calcul riguros se face casă cu casă, pe tipuri de clădiri, comparând starea de acum cu un scenariu de renovare. Până atunci, iată o estimare de ordin de mărime, cu ipotezele la vedere.

1. Cât reduce o renovare serioasă. În cele cinci școli renovate la standard nZEB prin programul România Eficientă, consumul a scăzut în medie cu 60%. Folosim această valoare ca reper pentru o renovare aprofundată a unei clădiri vechi.
2. Cât din încălzire e în clădiri vechi. Presupunem 80–90%, cât reprezintă clădirile construite înainte de 1990.
3. Efectul „prebound”. Casele slab izolate consumă de obicei mai puțin decât arată calculul, de regulă pentru că oamenii le încălzesc mai puțin, ca să economisească. Un studiu pe 3.400 de locuințe din Germania a găsit un consum real cu aproximativ 30% sub cel calculat. Dacă un calcul promite 60% economie, dar casa consuma deja cu 30% mai puțin decât calculul, economia reală e de aproximativ 43%.

Scenariu	Energie economisită pe an	Putere medie echivalentă	Din încălzirea totală
Teoretic: 60% economie în 80–90% din fond	~25–28 TWh	~2,8–3,2 GW	~48–54%
Realist: ajustat cu efectul prebound (~43%)	~18–20 TWh	~2,0–2,3 GW	~34–39%

Cu alte cuvinte, în jur de o treime din energia folosită pentru încălzirea caselor, aproximativ 2 GW în medie, ar putea fi economisită realist prin renovare, iar tehnic până la circa jumătate.

În bani: la prețurile de referință din octombrie 2026, un kilowatt-oră de energie din gaz, lemn de foc sau termoficare costă cam la fel, 0,33–0,35 lei. Scenariul realist înseamnă aproximativ 6 miliarde de lei pe an rămași în buzunarele oamenilor; cel teoretic, până la circa 9 miliarde.

Estimare de ordin de mărime, nu prognoză. Nu ține cont de clădirile deja renovate, de faptul că o parte din economie va fi folosită pentru mai mult confort în casele încălzite azi insuficient, de schimbarea sistemelor de încălzire sau de evoluția prețurilor. Cifra exactă se obține modelând fondul de clădiri pe tipuri și verificând rezultatele pe teren.

Comportamentul alege procentul. Anvelopa alege suma.

Nu spunem că obiceiurile nu contează. Contează, și mai ales unul: temperatura la care ne încălzim. În calculele noastre, să ții 22 de grade în loc de 20 crește costul încălzirii cu aproximativ 19%, indiferent de casă.

Diferența e în lei. Aceleași două grade costă 2.603 lei pe an într-o casă neizolată din 1975, de 100 m², și 880 de lei pe an într-o casă nouă, bine izolată, deși e mai mare, de 140 m². Procentul e același, suma e de trei ori mai mare. Comportamentul decide un procent; anvelopa decide din ce sumă se calculează.

Iar becurile? Chiar dacă o campanie perfectă ar reduce cu 10% consumul tuturor becurilor și aparatelor din țară, ar economisi aproximativ 0,15 GW. Renovarea realistă a fondului vechi: în jur de 2 GW. De peste zece ori mai mult.

Banii nu ajung pentru tot. Deci trebuie puși unde contează.

Renovarea completă a clădirilor vechi din România ar costa peste 30 de miliarde de euro, s-a spus la Forumul România Eficientă din 2026, iar fondurile publice și europene nu acoperă această sumă. Concluzia specialiștilor a fost aceeași: banii publici trebuie să meargă întâi la clădirile cu cea mai slabă performanță.

Noua directivă europeană privind clădirile spune același lucru: cel puțin 55% din reducerea consumului din locuințe trebuie să vină din renovarea clădirilor celor mai ineficiente.

Și nu doar care clădiri, ci și ce lucrări. Pentru o casă neizolată din 1975, în Cluj, 10 cm de polistiren pe pereți reduc costul încălzirii cu aproximativ 30% și se recuperează în circa 4 ani; ferestrele noi, pentru aceiași bani, în circa 15 ani. Întrebarea corectă nu mai este „cum convingem oamenii să economisească câțiva wați”, ci „unde aduce fiecare leu investit cei mai mulți kilowați-oră”. Asta nu se ghicește. Se calculează, casă cu casă.

Educația e primul pas. Calculul e al doilea.

Nimeni nu ia un credit de renovare pentru o casă despre care nu înțelege de ce pierde bani. Educația și campaniile de conștientizare deschid ușa. Pasul următor este cel concret: ce lucrare, cât costă, cât economisește și în câți ani își scoate banii.

Pentru asta am construit LaCurent: un calcul gratuit, după metodologia oficială Mc 001-2022, care pornește de la clădire, nu de la ce trebuie vândut.

Vezi pe unde pleacă banii din casa ta, în aproximativ 5 minute.

Surse

• Eurostat – Consumul de energie în gospodării pe utilizări (nrg_d_hhq)
• Centrala nucleară Cernavodă – putere instalată
• TVR Info – Strategia Națională a Locuirii (peste 90%)
• BPIE – Strategii de finanțare a renovării aprofundate în România (circa 80%)
• Forbes România – rezultatele programului România Eficientă
• University of Cambridge – efectul prebound
• Cât costă încălzirea unei case pe an și izolarea pereților cu 10 cm – calcule LaCurent
• Cât costă în plus să ții 22 de grade în loc de 20 – calcul LaCurent
• Prețurile de referință LaCurent (gaz, lemn, termoficare)
• Forumul România Eficientă 2026
• ESG Today – Directiva privind performanța energetică a clădirilor